vineri, 2 mai 2014

Prin ruine de-amintiri


rămâne-voi umbră-n pământ adâncită
sevă tăcerii din pomi și din flori
suspin adierii care palpită
abur lăptos condensat peste nori

omniprezent niciodată concret
voi fi îmbrăcat în culori de-anotimpuri
în notele partiturii din orice concert
și-n licărul tainic ce sălășuie-n gânduri

bâjbâind ce-a rămas din cele ce-au fost
prin ruine de-amintiri voi plânge chircit
întrebându-mă iară dacă avut-am vreun rost
sau n-ar fi mai bine să-ncep să mă uit

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu