Trenul timpului

se estompează depărtările

mai intuiesc doar câteva 

din toate zilele și nopțile lungului tren al timpului

ritmul traverselor de clipe dintre șinele anotimpurilor 

mă asurzește

parbrizul trecutului e aburit de amintiri 

trăiesc senzația amețitoare
că sunt oprit și toate zboară pe lângă mine

îmi vine să trag semnalul de alarmă

și să cobor înaite de halta în care începe 

peronul fără început și fără sfârșit