joi, 5 iunie 2014

Trenul timpului


se estompează depărtările
mai intuiesc doar câteva 
din toate zilele și nopțile lungului tren al timpului
ritmul traverselor de clipe dintre șinele anotimpurilor 
mă asurzește
parbrizul trecutului e aburit de amintiri 
trăiesc senzația amețitoare
că sunt oprit și toate zboară pe lângă mine
îmi vine să trag semnalul de alarmă
și să cobor înaite de halta în care începe 
peronul fără început și fără sfârșit

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu