răcoarea nopții scoate febra din pământ
aburii plutesc ca niște nori pe câmp
plămânii toamnei gem cu șuierat de vânt
viile sunt grele de struguri copți gestând
sunt singur în spirala imaginii din gând
despre cum se moare neîntrerupt născând
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu