Gaetano Cellini - L'umanità contro il male
deja nu mai sunt cine-am fost
sunt tot mai puțin cine sunt
mă-ntreb dac-am fost când n-am fost
dacă voi mai fi după cel care sunt
prezența mi-e mereu amânată
iluzorii mi-s toate în jur
niciodată cândva - cândva niciodată
doar luminii îi sunt abajur
mă acopăr pe mine cu mine
când intru în somnul pustiu
să visez amintiri despre sine
că de-am fost am fost ca să fiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu