Pierdut într-o gară
pe vreme de toamnă ce plânge…
Clipe sorbite de trecut și uitare
se scurg din trup de pac-ar fi sânge
Am venit ca să plec sau plec ca să vin
Calea aici mi se frânge
Ultimul tren îl ajung
sau el mă ajunge
Vântul lipește stropi mari de toamnă
Pe fețe-ntristate
Pe guri încleștate
Pe gânduri mascate
Pierdute-ntr-o gară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu