sâmbătă, 21 aprilie 2012

Ultimul anotimp


o să tac
despre toate cele ce-am spus

cuvintele-n stoluri se duc spre apus
eu o să zac

anotimpul tăcerii mi s-a-ntrupat
nu pot să plâng de durere
nu pot să râd în plăcere

anotimpul plecării nu s-a-ndurat

liniștea crește din mine
o livadă a toamnei ce plouă de rod

trecut-au peste ultime zile
stoluri de cuvinte de dor

o să mor
despre toate cele trăite

se culcă în mine ispite mă dor

anotimpul s-a oprit ca roata ruletei
pe numărul meu

palatul de viață se preface-n bordei

râul se strânge în defileu
de stânci se fac praf bărci de idei

în piele-mi apare un nou imprimeu

e timpul
e locul

se simte din cer anotimpul
în pământ se vădește sorocul

mi se pierde-n oglindă și chipul

astăzi mă duc
cu toate cele făcute

faptele-n pietre-mi sunt așternute
pe ele mă culc

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu