mi-s visele un iaz de amintiri
ce-și clatină în undă disperarea
înfrigurat îți caut în priviri
urma de iubire și iertarea
atâta mlaștină și-atâta stufăriș
nu mai e apă ca cerul să-l răsfrângă
iubirea este astăzi rara avis
ce nu mai cuibărește-n a mea luncă
e primăvară-n lume peste tot
doar pe tărâmul meu de amintiri
veni-va iarnă grea ca un potop
un palat de gheață să-mi facă din iubiri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu