Copilăria

Copilăria mi-a devenit o țară străină

nu-i mai știu limbajul

nu-i mai știu jocul

pașii de timp făcuți părăsind-o

s-au șters pe un drum fără întoarcere

Copilăria mi-a devenit amintire de dor

nu-i mai știu vraja

nu-i mai știu rostul

pașii de timp făcuți părăsind-o

s-au rătăcit prin hățișuri de viață

Copilăria mi-a devenit o fată morgană

visată-n deșert

lăsată în urmă

pașii de timp făcuți părăsind-o

mi-au făcut riduri pe față și-n creier

Copilăria a devenit mormântul părinților mei

cei care mi-au dat brânci în lume

după ce m-au contaminat cu iubire

Azi
cenușa iubirilor mele o împrăștii în vreme și eu

peste pământul părinților mei