vineri, 14 septembrie 2012

Femeie


Mi-e dor de sufletul tău întrupat,
de tine cu trupul însuflețit,
ești pentru mine parfum de liliac,
spațiu și timp de-ndurat și iubit.

Din tine cascadă viața țâșnește,
anotimpuri pe cer și pământ se aștern,
privirea-ți adie, dar și rănește,
la tine muritorul tânjește etern. 

Femeie de basm, femeie concretă,
dai suflet, dai trup și dai vers
pe-această albastră planetă
și-n tot acest univers.

Nostalgic, trecutul îți aparține,
prezentul îți arde ca și un rug,
viitorul prin tine senin se deschide,
istoria toată o ții îndelung.

Un comentariu: