aș vrea să pot crede
aș vrea să mai știu
dacă în irizarea de verde
mă mai porți încă viu
ori m-ai dat în pustiu
în uitare-ai decis a mă pierde
nu mă-ngropa în șanț de trecut
în groapa comun-a uitării
nu sunt cu totul încă pierdut
tot îmi mai fac
drum prin jungla cu spinii pierzării
nu mă tem de sfârșit
ci de locul în care-oi sfârși
departe
aproape
de tot ce-am iubit
sub pleoape visând
ori din pleoape curgând
cât încă aicea voi fi
cât încă aicea voi fi
nu mai am mers
nici brațe nu am
să te-ajung
să te cuprind în eres
dorul de tine nu pot să-l smulg
din suflet
din minte
din vers
...un dor pus in vers...de-o mana cules...
RăspundețiȘtergere