joi, 7 februarie 2013

Expediție de ființare


în mine încă-i ger
și viscolește
aerul e tot mai rarefiat
m-am înălțat prea mult
ca să ajung la soare
dar m-am oprit pe creste
înghețat

ce-i drept
e alta perspectiva
de sus sunt toate micșorate mult
e liniște 
și-i limpede retina
e jos de tot al vieții preatumult

soarele e încă și mai sus
fierbinte
luminos
strălucitor
între două lumi acuma parcă nu-s
decât un punct de singur
în singular decor

nopțile-s mai lungi 
cu focuri care ard în tot înaltul
pe geamul lor trec dâre de lumină
timpul curge-n negre dungi 
înghițind destinul
și hazardul

plutesc pe el 
întins inert pe spate
curg cu el de parcă aș fi clipă
aș vrea să zbor 
dar n-am nici o aripă
brațele mi-s goale
în ele am să mor

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu