Târziu

m-ajung toate lucrurile nefăcute la timp

sau nespuse când le era vremea

nefăcute 

nespuse 

sunt totuși aici

monștri de reproș invizibili

credeam c-au pierit când le-am estompat

că nu au fost ca să fie

dar iată acuma au înflorit

și-mi topesc zăpada uitării prea timpurie

îmi spun că altul eu aș fi fost

că alta lumea mi-ar fi 

dacă le-aș și făcut 

sau le-aș fi rostit curajos

atunci când lor vremea le-a fost 

atâtea gânduri 

nefăptuite

nespuse

ce de mine-au depins să devină reale 

răzbat prin cerul curent

și plouă

și ning

din nori de regrete

îmi neagă orice drept la prezent

mi-e târzie căința

târziu e și ceasul din noapte

cum ar fi arătat dimineața ce-mi vine
consecință a ceea ce am reușit să fac și să spun

dacă le-aș fi făcut

pe cele defel nefăcute
nespuse
acuma în mine țipând