îmi răcorește septembrie decorul
sub plafon de nori îmi mută zborul
răscolește-n vântu-i aprig dorul
luminii estompându-i iar izvorul
în noua ambianță printre dealuri
trena nostalgiei lasă chinuri
tainele se mută printre rânduri
mă suie peste maldărul de gânduri
privirea tot mai stinsă și prin ceață
survolează lent și fără aroganță
a culorilor paletă vie și măreață
rafinată alchimie a formelor de viață
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu