joi, 26 septembrie 2013

Mă bate gândul


mă bate gândul
ca un vânt de nord
mă bate
ca pe hoțul care-i prins asupra faptei
ca pe o frunză care-mi pare cord
și-și curge sângele pe tainice alei
în plină noapte sau în miezul zilei

am vini
recunosc mi-s grele
c-am asaltat cu întrebări 
atâtea uși și-atâtea ziduri
c-am scris pe ele gândurile mele
am hoinărit spre neterestre zări
mi-am tatuat din ipoteze riduri

am iscodit pe la ferestrele cu zei
i-am surprins cum sunt ș-am disperat
am intrat cu mine la idei
și multă vreme nu m-am mai rugat 

sunt fără scuză
am fost un călător însingurat
am vrut să am doar pentru mine muză
și-acum mă flagelez și mă condamn
să-mi fiu eu gândul care azi mă bate
și vântul care inima-mi străbate 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu