vineri, 6 decembrie 2013

Câtă dreptate avea Feodor Mihailovici Dostoievski (30.10 1821 (S.N. 11.11) – 28.01 1881 (S.N. 9.02)


Se pare că deja nu mai avem scăpare: „Semidoctismul este cel mai cumplit flagel al omenirii, mai cumplit decât molima, foametea şi războiul, un flagel necunoscut până-n secolul nostru. Semidoctismul este un despot, cum n-a existat niciodată până acum. Un despot care-şi are slujitorii lui, sacerdoţii şi sclavii, un despot în faţa căruia totul s-a prosternat cu dragoste şi superstiţie, cum nimeni nu şi-ar fi putut imagina până acum, în faţa căruia ştiinţa însăşi tremură şi-i cântă-n strună înr-un mod ruşinos... Vremurile noastre sunt vremea mediocrităţii, a lipsei de sentimente, a pasiunii pentru incultură, a lenei, a incapacităţii de a te apuca de treabă şi a dorinţei de a avea totul de-a gata.”

La noi, marele sociolog Dimitrie Gusti își mărturisea temerile ce le are față de „geniile” pustii, de „sfertodocţi” cum îi numea el...

Poate azi ar trebui să adecvăm limbajul la realitate printr-un termen nou: „nulodocți”. Astfel se va putea opera cu o scală, cu o ierarhizare a cazurilor...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu