duminică, 8 decembrie 2013

Miez de noapte


și iată
iar e miez de noapte
orologiul sună ca o toacă
prin întunericul singurătății
iluminat sferic de gânduri pâlpâinde
înșirate ca lumânările 
pe holuri și pe scări
de așteptări
până în atriul de la mansardă

și nu vine nici un vânt de somn
să le stingă
și nici un cheag de uitare
care să oprească bătăile din tâmple

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu