îmi pare ciudat că îmi amintesc
lucruri neînsemnate
de când abia începusem să merg
mi-am amintit
de pildă
că după acei primi pași
care m-au dus înapoi în brațele
mamei
ea m-a ridicat pe bucuria ei caldă
spunându-mi: Vei traversa
un miracol!...
Și iată
pot spune că vorbele ei s-au
adeverit:
Aproape că mi-am traversat viața
ce frumos e aici in casa gandurilor tale...multumesc! o iarna cu multe momente asemanatoare unde poezia paseste usor calea inimilor noastre...cu stima Cecilia.
RăspundețiȘtergereMulțumesc, Cecilia. Oricând ești binevenită.
RăspundețiȘtergere