orizontul privirii mele
crestat de obstacole
de așteptări în culori
mă circumscrie libertății lui
cu zări de ispite
se îndepărtează de apropierile
mele
mereu la aceeași semidistanță
cerul zborului meu
ancorat de pământ ca un zmeu de
hârtie
se înalță în vânt de culori și
promisiuni
mă subordonează libertăților de
sub cupola sa
cu nori de anotimpuri
rulând depărtări în aparențe
sufletul eului meu
încarnat în libertăți dependente
de dălți cu tăișuri de timp
mă eliberează în lumini și umbre de iubire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu