joi, 13 februarie 2014

Prin storul ultimei nopți


zilele toate mi s-au ridicat în stoluri
precum rătăcite păsări speriate
e plin cerul de strigăte albe trecute prin mine
le aud micșorându-se până nu se mai văd
prin storul ultimei nopți lăsat ca o pleoapă
peste deșertul ochilor implorând ploi de uitări

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu