din pași de zile și nopți am împletit în memorie un fir al Ariadnei
și chiar am lăsat cabane de aniversări - refugii pe cale -
pentru când va veni vremea întoarcerii risipitorului soartei
prin nișele labirint ispitind transparent în pereții de zare
și-am ajuns acea vreme când drumul cade-n neant
topind direcții și sensuri în infinitul semn de-ntrebare
cu vitralii și oglinzi de destin însumând redundant
străfulgerări de spațiu și timp de-a pururi fără scăpare
dar tunelul de certitudini lăsat în norii prin care-am trecut
din pașii mei apăsați de zile și nopți nedormite
firul salvator al Ariadnei așa cum mereu l-am crezut
de fapt e un ghem strâns pe mine-ntr-un laț de-aduceri aminte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu