Toate aspirațiile și visele noastre naționale, pe nesimțite, au fost substituite cu aspirații și vise europene. Și visăm din plin un viitor cosmopolit în care noi - care în propriile vise ne temeam, uneori exagerat, de orice ne-ar putea tulbura imaginea valorilor naționale despre cine și ce am fost, despre cine și ce suntem, despre cine și ce vrem să devenim (nu totdeauna limpezi) - vom viețui în tihnă mioritică sub umbrele protectoare economice, sociale și de securitate europene. În afara acestor vise, în realitatea necruțătoare, politichia românească pregătește un decor care să semene cât de cât, la nivel de aparențe, frumoaselor noastre iluzii. Ea vede în Europa Unită un soi de gigant economic multinațional condus computerizat de oameni deștepți aflați la butoane. Grija ei cea mare este de a-și asigura un loc cât mai lung - eventual pe o generație, două - la masa butoanelor.
Politicienii în general, ai noștri în special, nu pot înțelege diferența fundamentală dintre o societate comercială multinațională coordonată de un management tehnico-economic, care vizează profitul mizând pe eficiență și o instituție multinațională (cum e Europa Unită), condusă de un management administrativ-politic care vizează și ea profitul însă pe temeiuri electorale: în caz de faliment (căci ambele au și această perspectivă) prima, societatea comercială, (potrivit legilor economiei de piață) moare, luându-i locul o alta, însă a doua, instituție socială fiind, nu poate muri, va trăi bolnavă, cu un cancer generalizat în continuă dezvoltare necontrolată, haotică, aberantă - cu zone de celule în putrefacție și zone cu celule înfloritoare hrănindu-se chiar din moartea celorlalte celule.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu