duminică, 9 martie 2014

Variațiuni pe-aceeași temă

Preluare foto Manuela Dudau-Nastasiuc

orgă e lumina care trece prin arbori
în catedrala asfințitului interpretează un recviem
pentru ape, pământuri și nori
pentru tot ce-i peren efemer

trenuri de lumină trec prin gările întunericului 
șuieră aburi peste clipele din ceasuri
le răspunde sforăind peronul somnului
apoi cerul se descheie la boltă de nasturi

fuioare de lumină toarse de priviri
se dezmiardă în umbre și culori 
pe bancheta din spate cu atâtea amintiri
în retrovizoare te ciocnești de prezent și ești gata să mori

pene de lumină pe stâlpi sau pe păsări
avioane, comete sau ozeneuri
licăresc în porii mulțimii de stări
și-n vise jăratic din șemineuri

Un comentariu: