Gyurilohmuller
E invizibil timpul ce mă poartă
ca o aromă, ca un vânt sau dor,
ca sângele ce nu-l văd în aortă
ca amintirile din suflet ce mă dor.
Inaccesibil este timpul care
în file de trecut mă distilează,
mă suie-n carul mic și-n carul
mare,
trupul cu secunde-l pigmentează.
E relief de nori ce curge prin
orbită,
umbra care-mi secondează mersul,
zborul de cuvinte care mă incită,
strugurii din vie ce nu-și presimt
culesul.
Timpul este eul din oglinda apei
când mă răsfoiește în unda-i de
înec,
e iluzia nisipului și setei,
pomii care-n mers pe lângă mine
trec.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu