de ce mai vine vara dacă tot mi-e frig
și timpul mă mai sapă la margine de zid
de ce în ploaia clipei mi-e sufletul arid
iar tăcerea lunii nu reușesc s-o sting
trecând peste al nopții atât de înalt zid
trecând peste al nopții atât de înalt zid
ca-n pâlnia durerii necontenit să strig
și-n vidul unei pagini să semnez: „un scrib”
și-n vidul unei pagini să semnez: „un scrib”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu