a venit toamna gândurilor
trebuie să închid de-acum ferestrele sufletului
să nu mă bată atâtea tristeți reci și ude
să întrerup șuieratul devastator al cuvintelor
care mă străbat de la un capăt la altul
încerc să restaurez ordinea de altădată
nu găsesc însă locul rosturilor care m-au amenajat
iubirile de porțelan și cristal nu mai strălucesc
prieteniile sunt fisurate
mobilierul interior e plin de carii
miroase a stătut
va trebui să aerisesc totuși
să îndur avalanșa toamnei gândurilor
să las să-mi intre cuvinte de frunze prin ferestre
din fânețele
aleile
pădurile de departe
din fânețele
aleile
pădurile de departe
le voi aduna poate la iarnă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu