aseară m-a prins o ploaie măruntă
de culori
vântul mă biciuia cu ele pe față
nu reușeam să ocolesc mulțimea de
bălți
astfel că am ajuns acasă ud până
la piele
zadarnic mi-am stors hainele
umezeala de culori a intrat în
mine
sângele meu era contrariat
până la ziuă așternutul va fi tot
numai o toamnă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu