de când mă știu am auzit venind de undeva din mine
ciudate și neclare articulări de cuvinte și gânduri
uneori imperative
alteori interogative
oricâtă liniște mi-am făcut adesea
nu am reușit să deslușesc conținutul ori sensul acestor mesaje
întotdeauna stinse
vagi
neconcludente
dar m-am obișnuit cu ideea că în mine sălășuiește un alter ego
dispus să intervină neașteptat și doar de mine perceput
în monologurile mele interioare
ori în dialogul meu cu lumea
uneori imperativ
alteori interogativ
am tot sperat că veni vremea să ne întâlnim
să facem cunoștință
să încercăm să ne cunoaștem
eventual să ne devenim prieteni
însă mereu am amânat
ba eu
ba el
cu vocea sa
de fapt cu mesajele lui indescifrabile
uneori imperative
alteori interogative
de la o vreme simt însă în mine un gol
dat de absența acestor interpelări care se insinuau inopinat
în monologurile mele interioare
ori în dialogul meu cu lumea
uneori imperativ
alteori interogativ
deja îmi fac griji
griji amestecate cu un soi de dor necontrolot
oare am trecut pe lângă mine fără să mă fi recunoscut
să mă fi salutat măcar
să mă fi privit
imperativ
sau interogativ
să mă fi privit
imperativ
sau interogativ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu