din ce dimensiune ai căzut în liniștea-mi goală
iscând o horă de ceață în bătătură
și cântec de dor transilvan
de-odinioară
cucule pasăre sură
și dacă tot ai venit nu-ți mai
ține sufletu-n ie
nu-mi mai purta ochii prin culori
de catrință
spune și tu că așa e să fie
să alungăm dintre noi orice nor de
căință
să ne luăm timpul să ne luăm locul
cât sufletul și trupul ne sunt
încă aici
apoi cum ne-o fi și nouă norocul
să facem dragoste mare oricât
suntem de mici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu