miercuri, 24 decembrie 2014

Singurătate (2)

Sufletul s-a izolat şi în zvîrcoliri nedefinite se ridică la suprafaţa ta, ca un cadavru pescuit în adîncimi
 - Emil Cioran

din părăsitul cuib de șoim - banalități
îmi par toate acum așternute la picioare
privesc îmbătat departe în zare 
cățărat pe culmile propriei singurătăți

alăturat florii de colț pe versant de abis
pe plauri de nori între răsărit și apus
cu singurătatea mea mă simt mai presus
decât cu orice coșmar avut în vreun vis

în atâta de singur și-n așa singular
iscând vârtejuri de doruri mă cern
în rarefiate esențe mijite-n etern
beau însetat din otrava căderii-n banal

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu