sâmbătă, 11 aprilie 2015

Trenul de noapte


l-am auzit venind
m-am trezit să văd
dacă în somn nu m-am rostogolit cumva pe șine
și l-am zărit venind
purta călători în vagoane de timp 
ziua ne-am fi făcut semne cu brațele întinse
acum în brațele strânse fiecare se ținea pe sine 
chinuindu-se să se adoarmă în graba nopții
până la destinație
gară de zi sau de o altă noapte

mă trezisem de-a binelea
pe șine
în timp ce trenul de noapte pătrundea în mine
ca într-un tunel
deși ar fi putut să mă calce

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu