am răsărit dintr-un somn prea
adânc
din lut cândva reavăn acum ruinat
străbătând vise amăgitoare de tâlc
pe care oricum le-am uitat
am ieșit sub cer de albastră
lumină
și-am dat aer pieptului gol
culori contrastante mi s-au pus pe
retină
plămânii și inima au percutat
probator
m-a bătut vânt cald și rece în
ființă
m-au zburat roiuri și stoluri de
dor
am fost arbore floare petală
sămânță
și-acum mă întorc cu mine în somn
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu