luni, 15 iunie 2015

Destrămare


încet încet mi se descoase trupul de suflet
deja picioarele mi s-au răcit
mâinile caută tot mai des sprijin în obiectele din jur
inima îmi cere să-i pun de urgență bypass-uri
evitând blocarea cu vreunul din sentimentele care o traversează
plămânii îmi cer să intru în compartimentul de nefumători
pleoapele mi se zbat des ca să-mi scoată ochii din ceață
tăcerile îmi devin tot mai acute
creierul îmi deturnează ideile din minte
încet încet trupul mi se descoase de suflet

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu