Destrămare

încet încet mi se descoase trupul de suflet

deja picioarele mi s-au răcit

mâinile caută tot mai des sprijin în obiectele din jur

inima îmi cere să-i pun de urgență bypass-uri

evitând blocarea cu vreunul din sentimentele care o traversează

plămânii îmi cer să intru în compartimentul de nefumători

pleoapele mi se zbat des ca să-mi scoată ochii din ceață

tăcerile îmi devin tot mai acute

creierul îmi deturnează ideile din minte

încet încet trupul mi se descoase de suflet