din urmă
timpul meu s-a ajuns pe sine
când m-a luat cu el
la început
m-a învățat să merg înainte
numai înainte
însă eu eram poticnit
mă opream la fiecare intersecție a
vieții
priveam înainte și înapoi
lamentându-mă inutil
de ce nu mi se îngăduie să mă
abat
nici prea sus
nici prea jos
mai apoi n-a mai avut răbdare
și a luat-o înaintea mea
jalonând traseul cu anotimpuri
până când l-am pierdut din vedere
dar iată că m-a ajuns din
urmă
s-a ajuns din urmă pe sine timpul
e în spatele meu
tot
neliniștit și grăbit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu