vineri, 23 octombrie 2015

Scriind toamnă


din univers se scurge un rece ud tăcut
torent prin văi de seară cu stele mici de frunze
pe cerul ochilor luminile se sting în așternut
iar visele-n nesomn clipesc tot mai confuze

o toamnă-n toamna toamnelor din rând
își agață norii pe cer pătat de gânduri
iar fructe de cuvinte cad galbene în pârg
pe coli de suflet albe înmiresmate nuduri

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

poezii photo 13705172_1231808203518884_1212893254_n_zpsh9xa712a.jpg