încă adulmec pereții catedralei de aer prin care tăcut ai plecat
așteptând să se năruie cerul cupolei pe care nori de rugi am 'nălțat
să cadă și stâlpii înalți ai tăcerii pe care i-am retezat disperat
cu drujba de strigăte surde la a cărei orgă amândoi abia am cântat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu