marți, 5 aprilie 2016

Întâlnirea

Ne-am întâlnit și rămânem întâlniți


tot mai des în ultimul timp
bătrânețea mea se oprește ostenită din mers
se așează la umbra înșelătoare a memoriei
și mă așteaptă să o ajung din urmă

eu
mă întorc iar și iar
la tinerețea mea
la copilăria mea
la fețele și la vocile de demult
nostalgice
pline de dor

numai că astăzi am trecut dincolo de copilărie
și m-am rătăcit 
nemaigăsind chipurile știute despre mine
nici vocile cunoscute
ci numai lumânări vii de umbre și de culori
fără timp și spațiu
respirând infinit

neștiind unde am nimerit
am dat să mă întorc 
plin de teamă
și aș fi făcut-o dacă nu mă vedeam mai încolo
bătrân ostenit așteptându-mi revenirea din trecut
gata să mă urnesc înainte
spre locul în care ajunsesem 
între lumânări vii de umbre și lumânări vii de culori
fără timp și spațiu
respirând infinit
primindu-mă

atunci
mi-am făcut semn să mă apropii cu încredere de viitor
să uit de teamă
să nu mă mai privesc în urmă
că sunt înainte
și aștept

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu