Elegie (2)

Între scriere și citire

un vocabular de tăceri

cu litere suspendate-n neștire

între nori de-nserări

Mute cuvintele scrise
în priviri se-nalță fonetic 

lăsând ideile-aprinse
pe cerul minții concentric

Trec pe gând însorit

pe albe pagini de zbor 

se duc către zenit

adunându-se stol

Apoi povestea se-nșiră

zile și nopți fluturând

spre muza care inspiră

cuvânt de cuvânt