După o idee a lui Alphonse de Lamartine
Să te naști cu primăvara odată,
cu trandafirii să mori,
zefirul din aripi să te treacă tot cerul senin,
să atingi ca pe niște sâni petale catifelate de flori,
în umbra parfumului să te bucuri de lumină din plin
lăsând pulberi de clipe din aripi când zbori
Setea ta de viață, ce nu se abține,
își devine sieși drog și venin
înghițind totul în ea, pe tine, pe sine...
Prin infinitul zării ca un suspin
fluture
miraj al unui destin!
miraj al unui destin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu