un car cu nori abia cosiți
amirosind încă a ploaie
duce vis de-ndrăgostiți
spre o vâlcea de cer cu soare
sfera unui bob de rouă
cu pereți subțiri de apă
bea oceanul de pe boltă
făcându-l clipă separată
sunt cel din urmă strop de sete
pe care dumnezeu olarul
l-a băut și-a spart paharul
împânzind cerul cu steleobosit pe globul de rouă
mi-aștept somnu-n sfârșit
să mă visez lună nouă
pe cerul tău oglindit
Mulțumiri!
RăspundețiȘtergere