pe un peron de gară
în ceasuri de seară
moțăind pe vise
cu speranțe-ntinse
peste vid se-așteaptă
tren la linia moartă
care doar desparte
aproape de departe
dorul de iubire
uitarea de-amintire
pe șine lungi de gând
înspre gări cuvânt
cu lacrimi ce nu plâng
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu