Photo Jung Joon Young
lumina cade pe fețe de-ntuneric
spărgându-se în oarbe cioburi de culori
ochii mei închiși prind amintiri de sferic
rostogolite-n trupul din sânge și umori
interogat de moarte despre misterul vieții
schingiuit de viață pentru a morții taină
aud în jur cum timpul sapă în toți pereții
deschizând ferestre spre infinit de toamnă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu