venit dintr-un secol trecut
ruinat de curând
privesc anii proaspeți și vechi înc-un secol clădind
și istoria-i privește de departe tăcut
transpirând și sperând
vieți după vieți necontenit risipind
dar timpul gol
cumva trebuie umplut
să nu cadă clipele din zborul în stol
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu