miercuri, 2 august 2017

Frumusețea

După o idee a lui Charles Baudelaire
O, muritori! Sunt frumusețea împietrită-n vis, 
De pieptul meu zdrobesc valuri de porniri
Și isc poeților furtuna celor mai mari iubiri,
Lutul lor arzându-l cenușă în abis.

În azur par sfinx atâtor priviri confuze;
Inima mi-e lebădă pe veșnicia iernii;
Neclintită-n sere, izolată-n gratii,
Lacrimi n-am în ochi și nu am râs pe buze

Consternați poeți ce mă divinizați
Cioplindu-mi monumente de clipe efemere,
Hrană privirilor flămânde să mă dați;

Dar, iubitori ai mei ce mă-nălțați în sfere,
Și-n cioburi de oglinzi mă reflectați:
Nu aveți cuvinte splendorilor eterne!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu