photo Even Liu
lumânarea speranței în soluri de ceară
afumă disperări înălțate pe socluri
bântuind a durerii păianjen escară
cu umbre prelungi în ale inimii docuri
zbor deasupra unui cuib de vise
de-atâtea anotimpuri răvășit
prin fumul lumânării încă aprinse
privind la tot ce am murit și am trăit
fluturi orele mele se-avântă
peste câmpia unui trup străin înflorit
sub cerul de seară parcă binecuvântă
trecerea în care m-am împlinit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu