joi, 26 aprilie 2018

Cumpăna

când cumpăna coboară ziua în noapte
găleata se umple de-a somnului apă
și picură o sete cumplită de moarte
din care timpul nesățios se adapă

cu buze uscate din gura timpului fur
ultima lumină care se stinge în noapte
și-n setea fântânii rămân să ascult
cumpăna oscilând între viață și moarte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu