Să nu atingi cu mâna baloanele de vise
cu arc de curcubee nimănui promise
Nu le-nțepa cu degetul tău mic
că se vor sparge-n puzderii de nimic
Privește-le - sunt aure ce-n minte mai rămân
cu rotunjimi din mângâieri de sân
împlinind întregul parțialelor comete
săturând deșertul de foame și de sete
Apropie-te de ele cu sfială
De le tulburi scot nori ca de cerneală
întunecă și-ncruntă toată zarea
și scot un vuiet ca în furtună marea
În ele dansează muțenii vii de gânduri
De te văd - în tine iscă metafore în râuri
mărgele de cuvinte siderale
idei cu labirinturi în spirale
Sunt pentru suflet locul ideal
Ochi deschiși pe cer imaterial
în care universul doar clipește
văzându-se pe sine că trăiește
Baloanele acestea au porți imateriale
prin care ies și intră doar născociri astrale
Pune-ți sufletul din praguri să asculte
chemările din tainele oculte
Sub ziduri materiale de vremuri asediate
cădea-vor clipe din timpuri separate
umplând de-atemporal un spațiu de nimic
cât al tău arătător delicat și mic
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu