Via Speranță Şi Optimism
dezbrăcat sub un cearșaf de gânduri
alături de cuierul cu veșminte
aud carii ronțăind în scânduri
simt dureri adânci în oseminte
doar pălăria hainele pantofii
mă mai așteaptă să pornesc la drum
ele atârnânde cu destrămări de molii
eu aproape stins aproape fum
de astăzi o să ies în parcul de-amintiri
înflorit în buzunarul cu batistă
o să-mi salut trecutul din priviri
stând pe-o bancă veche care nu există
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu