Rapsodie într-o noapte cu lună

pe strada vicios giratorie a timpului

am ajuns iar în dreptul numărului doisprezece din noapte

suspendat în sinteza incantațiilor lunii

aștept ascuns să apară umbra aceleiași femei

șovăind între rânjetele luminii și scorburile întunericului

sonorizând cu tocurile ei înalte
caldarâmul pietruit cu secunde trecute 

până ce traversând intersecția va fi lovită în plin de timp

și azvârlită ca o păpușă spre noaptea următoare

când voi reveni să văd dacă amintirea se va repeta

prin interstițiile lăcrimânde ale întunecimii

am trecut misterios pe lângă numărului doisprezece din noapte
pe strada vicios giratorie a timpului