duminică, 24 februarie 2019

Dragobete

Nicolae Grigorescu
Mi s-a făcut un dor de Dragobete
ca și o foame și ca o lungă sete
mințile-mi stau numai la iubire
aș drăgosti cu tine în neștire

aș tot juca și-ntruna te-aș roti
până ce-n urmă-n doi am ameți
și am pica în fânul de-astă toamnă
să ne iubim și să uităm de iarnă

Ți-aș arăta că iarăși ghioceii
ne spun c-or să se fete curând mieii
că va fi iarăși primăvară-n crâng
flori, verdeață, soare, iar pe ramuri cânt

pământu-n lung din nou îl vom brăzda
noaptea-n râu sub lună ne-om scălda
și când ne vom culca-nveliți de stele
vom asculta o doină dinspre sfere

Iar dacă vom fi sănătoși și buni
ne vom gândi o vreme la străbuni
și ne-om chema copiii înapoi
să facă și ei, dragii,  Paștele cu noi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu