luni, 17 august 2020

Golul tăcerilor

plinul cuvintelor
îndeosebi seara
când ochiul devine incolor
iar uneori își picură ceara
pe mormântul uitărilor
deci seara
plinul fiecărui cuvânt
se revarsă în golul tăcerilor 
și curge atât de-n adânc
că întrece toți munții răbdărilor
iar eu adorm așteptând
ecoul stins al tâlcurilor
tăinuite deslușirii în pale de vânt

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

poezii photo 13705172_1231808203518884_1212893254_n_zpsh9xa712a.jpg